Semnele sânilor rotunzi
Când toate sufletele cunoscute au plecat spre odihnă, nu eternă, doar peste noapte, îmi amintesc de toate momentele în care mi-a fost dor, de soarele de vară, spre seară, pe la 6, cu toropeală, fata cu ochi negri și sâni rotunzi, mă holbam la ei, anesteziat de culoarea roz a sfârcurilor, și ea era mândră, pentru că avea picioare lungi, frumoase, stătea dreaptă în fața mea, de fapt, ochii erau albaștri, mă trezeam cu privirea fixată în irisul cerului. Dar nu e un poem erotic, nici un text prozaic despre nostalgia tinereții trecute. Aceste cuvinte sunt un exercițiu de imaginație morală și libertate individuală, iar dacă e prea greu să devii mai bun pentru că așa ai ales tu, încearcă să înțelegi cum omul se schimbă în condiții tragice, forțat de împrejurări. Ieși din amorțeala confortului sau din aparenta siguranță a suferinței și privește semnele. Sunt peste tot în jurul tău, pe stradă, acasă, la serviciu, în vis. Iancu știa să vadă semnele, de la el am învățat să privesc lumea, să îmi deschid inima și să las semnele să se arate. Iubeam foarte mult atunci, aveam orgoliu, am fost îndrăgostit mulți ani și am suferit, pentru că mândria mi-a fost afectată și credeam că doar eu am dreptate. Mai credeam că iubind autentic, dezinvolt, cu toată inima, se vor deschide cerurile și toți îngerii se vor arăta. Și Iancu a tras adânc din țigară, m-a privit lung și a zis: băiete, poți să iubești toate femeile din lume și ele să te iubească înapoi mai mult, poți să îți iubești familia și prietenii cei mai buni și să simți iubirea lor, dar fără credință nu vei înțelege nimic, iar semnele vor părea simple coincidențe ale vieții. Am vrut să-l contrazic, să-i spun că e arogant și îmi aduce argumentul credinței ca să mă umilească. Dar am tăcut, pentru că umilința era reală și începea să funcționeze. Mi-a distrus orgoliul și am început să cred. Și semnele deveneau atât de clare.
L-am întrebat atunci, de unde știa atât de bine să vadă semnele, chiar avea credința atât de mare? S-a ridicat de la masă, a băut paharul cu vin și mi-a răspuns scurt: Am învățat de la Ioana.