esențial

…povestea e doar un motiv subtil de a-ți atrage atenția să faci ceva pentru tine. Să îți deschizi sufletul, să pleci în căutarea comorii, să rămâi atent, treaz, să vezi semnele, să nu îți scape nimic. Calea e ușoară, dar semnele sunt greu de recunoscut, pentru că sunt camuflate în gesturi obișnuite, în fapte cotidiene, unde sacrul e aparent, trecător. Toate semnele sunt în mișcare, apar și dispar, uneori cu o viteză amețitoare. Ai nevoie de toată atenția de care ești capabil, de fiecare fibră mistică a ființei tale. Intuiția e cel mai mare avantaj al tău, alături de misticismul plasat direct în căutarea adevărului. De fapt, e indicat să nu te mai gândești la adevăr, e mai sănătos dacă nu te mai preocupi tot timpul să rămâi în adevăr. Dacă îți urmărești inspirația și stai centrat pe recunoașterea semnelor, vei avea șanse mai mari să găsești comoara. Și te rog să nu uiți cel mai important lucru! Ascult-o pe ea! Stai aproape de ea, cu toată iubirea de care ești capabil, cu inima deschisă! Urmeaz-o peste tot și să faci tot ce îți spune ea, fără să-i pui la îndoială viziunile! Încrederea totală e cheia. Trebuie să crezi în ea tot timpul, necondiționat, definitiv.